Afumați. Comuna născută după ce o femeie a uitat pâinea în țăst și fasolea pe foc

Legenda spune că trei ciobani ar fi ajuns în locul unde se află astăzi comuna, pe la 1614. Aveau cu ei vreo două sute de oi, doi măgăruși și trei câini mari. O femeie le făcea de mâncare pentru că ei, obosiți de la mersul cu oile, nu mai aveau putere să își pregătească de-ale gurii. Într-o seară, pentru că a fost vreme urâtă și oile au intrat mai greu în staule, femeia care gătea le-a dat o mână de ajutor ciobanilor, pentru a strânge mai repede animalele.
”Se pare că lăsase în țăst două pâini, dar și o ciorbă de fasole pe foc, la încălzit. Și-a adus aminte doar când s-a simțit un miros greu, de ars. ”Vezi, fă, că s-a afumat fasolea” – iar fi strigat ciobanii, moment în care femeia s-a întors repede la bucătărie. Într-adevăr, pâine era arsă deja, iar fasolea scăzuse mult”, spune primarul localității, Titel Stoenescu, citând scrieri de mână ale vremii.
Ciobanii au fost atât de supărați, încât nu au vrut să mai mănânce nimic. Au dat cep la o butelcuță de zaibăr pe care o țineau cu ei tot timpul, pentru situații de criză, și au băut din ea până nu a mai rămas strop. Totuși, le venise foame, așa că le-a cerut femeii să le aducă painea și fasolea, așa cum erau. Și au mâncat, și le-a plăcut. A rămas o tradiție a locului, de altfel, ca în zilele noastre, pâinea de Afumați să fie puțin arsă. Iar mâncarea de fasole, până nu se afumă puțin, nu e bună de mâncat.