Înainte de a deveni mare hit, ” Coace Doamne prunele” a fost strigătul de disperare al unui țăran de la Valea Stanciului
Maestrul Petrică Mâțu Stoian a mărturisit, în premieră, sursa unui dintre cele mai populare cântece ale sale, ” Coace Doamne prunele”. Artistul își aduce aminte că mergea spre o nuntă în zona Gighera și, trecând prin valea Stanciului, a coborât pentru câteva minute din mașină, pentru nevoi fiziologice.
” Era spre înserat. Dinspre o casă se auzea un tânguit puternic, așa ca un strigăt de durere. ” Coace Doamne prunele, Doamne! Nimic nu o să am de băut, Doamne!”, Era vocea plină de disperare a unui bărbat. Adevărul că fusese o toamnă timpurie, cu multe ploi și, într-adevăr, multe poame rămăseseră verzi în copaci. N-am zis nimic, m-am întors la mașină dar toată seara am avut în minte numai acele strigăte triste ale bărbatului. Când am ajuns la Craiova, m-am gândit totuși să dau o notă optimistă acelui tânguit și astfel a luat naștere piesa pe care o cunoașteți foarte bine”, a explicat maestrul.
Stoian a mai spus că de fiecare dată când merge în zona respectivă, coboară în același loc, să audă dacă vocea respectivă mai are vreo supărare. ” Adevărul este că din popor s-au născut multe cântece ale zilelor noastre”, a conchis maestrul.